Treceți la conținutul principal
Eu sunt SURDĂ! 

Fraza mea preferata, simpla si directa e o chestie ce mi-am asumat-o abia după multe lupte interioare pe parcursul a multor ani pentru a ascunde ,,dizabilitatea” de frica stigmatizării și a marginalizării gândindu-ma mai mult la ceilalți și uitând de mine, și iaca așa trăiam cu niște temeri. Realizez ca acele ,,pierderi” erau de fapt câstiguri pentru ca așa nu aud răutățile celor din jur, nu aud înjurăturile, depistez mai ușor cine ma minte, apropierile sunt mai ușor de realizat, am învățat sa fiu deschisă însă prea sinceră de cele mai multe ori dar așa am învățat sa am grija sa filtrez oamenii de calitate și sa fac alegeri in viața... si mereu sunt in procesul de învățare și descoperire.

,,Nu am nici o dizabilitate. Am multe abilitați!” - Patrick Hughes
Vazându-l intr-un videoclip inspirațional și cunoscându-i povestea, el m-a făcut sa-mi amintesc ca de multe ori mi-am pus întrebarea: De ce m-am născut surda? De ce aud așa de rau? De ce pierd atatea informații auditive? Răspunsuri pe care le-am găsit pe parcursul vieții...
Am ales sa lupt... și de multe ori când aveam prăbușirile mele, am căutat sa cer ajutor... și sa caut soluții... care au apărut de fiecare data când nu ma așteptam.
Și uite așa viața m-a pus in diferite situații încat am fost scuturată rau de tot ca acum realizez ca e o recunoștința ca sunt SURDA pentru ca asta ma face sa fiu umana, vulnerabila, sa cunosc oameni noi și faini, sa am abilitați pe care mi le descopăr și sa văd lumea fără sa o aud bazându-ma pe imagini, conexiuni și experiențe, nu pe vorbe rostite și interpretări... Și cel mai important e sa impartasesc experiențe de viața și sa ascult cu ochii tot ce se petrece in jurul meu...
Da, durerile exista și uneori realizez ca alea sufletești dor mai tare decât alea fizice... Și parca asta ma face sa aleg cum sa ma raportez la mine însămi și la ceilalți... chiar dacă nu sunt pe placul tuturor. Durerile astea le trăiesc pentru ca îmi arată unde greșesc, câte mai am de învățat și ce pot face...
Da, EU SUNT SURDA și AM MULTE ABILITAȚI! Îmi place sa-mi trăiesc viața, sa comunic, sa rad, sa surprind momente frumoase in fotografii, sa studiez, sa lucrez, sa ma implic in diverse activități, sa lenevesc, sa calatoresc, sa dansez și multe altele...
Mi s-a pus întrebarea: Ce nu e ușor pe lumea asta? La care raspunsul meu era deja in ghicitul unei cafele de catre o femeie ciprioata: Urcatul unui munte!
și uite așa asta mie scopul! 🙂 Sa parcurg cu răbdare potecile vieții... așa cum și Patrick își depășește orice limita și își utilizează resursele la maxim!
P.S. Dacă doriti sa preluați ceea ce am scris, puteți însă va rog sa menționați sursa. Mulțumesc!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Jurnal de Miss - partea 1

Jurnal de Miss După primirea titlului ,,Miss Tăcerea România 2009’’ am trăit multe experienţe pe care mi le voi aminti cu bucurie toată viaţa şi pe care le voi povesti tuturor celor dragi. Participarea mea la concursul ,,Miss Deaf World 2010’’ a însemnat revenirea României la această competiţie după o absenţă de 6 ani. Am avut onoarea să reprezint comunitatea surzilor din România demarând o companie de promovare a valorilor naţionale româneşti. Pentru acest concurs, m-am pregătit 3 luni, urmând acest program: înot de 3-4 ori/săptămână la World Class Academy; regim alimentar pentru menţinerea siluetei; vizite la saloanele de înfrumuseţare şi la cabinetul stomatologic ,,Rodessa’’, Cluj Napoca; ore de dans cu  Marieta Sabiescu şi cu Adriela Morar (ocupantele locului 2 la emisiunea  ,,Dansez pentru Tine’’ în ediţii diferite), Bucureşti; şedinţa foto cu fotograful Lorand Szilaghi, probarea rochiilor create de designerul Ioana Silaghi, interviuri pentru ziarul Bihoreanul şi o i...
Spargerea mitului de SURDO-MUT! ,,- Buna ziua, sunt Violeta și sunt surda! Ma puteți ajuta cu ceva? - Buna ziua, da... spuneti! Și femeia se întoarce cu spatele la mine fluturând o hârtie. Nu înțelegeam nimic, nu puteam citi de pe buzele ei și nu aveam contactul vizual. In acel moment, m-am simțit pierdută dar nu m-am lăsat pentru ca uite asa am învățat sa-mi cer drepturile. - Doamna, eu nu va aud! Uitați-va la mine ca sa pot citi de pe buze. La care se uita mirata la mine  și nu ma crede. Se aștepta ca eu sa fiu surdo-muta, adică sa nu pot vorbi deloc. Atunci aveam de ales sa ma enervez, sa ma uit urat la ea, sa ma cert cu ea, sa tac, sa plec SAU sa caut soluții pentru a putea colabora cu ea pentru ca doamna nu avea nici o vina, pentru ca era deja familiarizata ca surzii nu aud și nu pot vorbi. Am realizat ca doamna nu avea informațiile necesare ca sa știe cum sa se poarte cu o persoana surda! Scot legitimația mea și ii arat dovada... se mira... ii mai arat și aparatul auditi...
Timp pentru tine.... tu si numai tu               De multe ori dadeam sfaturile la oameni ,,Tu esti o prioritate! insa nu stiam ce inseamna ce presupune acest lucru...  A fost ceva timp, o vreme, in care am preferat sa fiu eu si numai eu... Sa-mi analizez trecutul, sa-mi traiesc prezentul si sa-mi gasesc drumul meu spre viitor. Insa acum imi dau seama ca doar PREZENTUL CONTEAZA! Tu poti alege cum sa-l traiesti, cum sa privesti lucrurile si cum sa te raportezi la el.            In aceasta perioada sunt recunoscatoare ca ma aflu înconjurată de familie, prietenii mei de suflet, prieteni lucizi și de oameni frumoși reflectând la faptul ca  viata mi-a oferit și îmi oferă atâtea lucruri frumoase încă din copilărie, adolescenta, studenție și pana-n prezent in diverse locuri: la scoala, in facultate, in taberele de vara, tombole, concursuri, vacante, joburi, in proiecte, la festivaluri, diverse evenimen...